Home Eurohonig Eurohonig
utilaje apicole, materiale si consumabile pentru apicultura
relatii despre comenzi la tel/fax 0244337133,
0726302860 sau 0745084486
Bucuresti
Ne puteti contacta si pe email la: eurohonig.dep@gmail.com


                                 NOUTATE: Hrană proteinică de nouă generatie - Mybee Feed                       Produs pentru invertirea rapidă și completă a siropului de zahăr: INVERTOFIX!                       Etichete personalizate pentru orice sortiment de miere - AICI.                      
Oferta de produse
MAGAZIN ONLINE
Cumpără cărţi
Mybee Feed
InvertoFix
Dany's BienenWohl
Slideshows
Diverse
Lumea Apicolă
Concurs foto



Ne găsiți și pe Facebook

Politică confidențialitate

Politică cookie-uri

CAPITOLUL VII B:

INSTITUTUL DE CERCETARE DEZVOLTARE

PENTRU APICULTURA BUCURESTI

STATIA ZONALA APICOLA MALDARESTI VALCEA

 

1.2. EFECTUL HRĂNIRII PROTEICE DE STIMULARE ÎN PERIOADA DE PRIMĂVARĂ A FAMILIILOR DE ALBINE

ÎN CONDIŢII DE STUPINĂ

 

1.2.1. Scopul cercetării, materialul biologic şi metoda de lucru

 

Familiile de albine care ies din iarnă trebuie să înlocuiască populaţia pierdută în perioada rece a anului printr-o intensă activitate de creştere a puietului. Populaţia familiilor de albine din primăvară este direct proporţională cu populaţia din toamnă.

Conţinutul proteic din corpul albinei scade în timpul iernii, această scădere fiind proporţională cu rezervele acumulate în timpul hrănirilor din toamnă (Williams, 1980).

Rata creşterii puietului din perioada de primăvară afectează dimensiunea familiei de albine şi producţia de miere din anul respectiv. Cantitatea de păstură prezentă în stup este importantă mai ales în cazul iernilor lungi şi a primăverilor timpurii.

Hrănirea cu polen stimulează depunerea pontei de către mătci şi dezvoltarea familiei de albine în perioada de primăvară (Beleaschi, 1980).

Având în vedere importanţa alimentaţiei proteice asupra dezvoltării şi productivităţii familiei de albine în această experienţă a fost studiat efectul hrănirii proteice stimulative în perioada de primăvară a coloniilor de albine utilizându-se o schemă experimentală asemănătoare celei din perioada de toamnă (tabelul 64).

Tabelul 64

Schema experimentală

 

Lotul

n

Tratamentul aplicat

(20 februarie – 1 aprilie)

Obiective urmărite

M

5

Turtă de zahăr cu miere 2:1

a)       Suprafaţa şi celulele cu puiet;

b)       Numărul de albine;

c)       Cantitatea de miere;

d)       Starea de sănătate.

E1

5

Turtă + APIPROT 10 %

E2

5

Turtă + APIPROT 5 % + polen 5 %

E3

5

Turtă + APIPROT 10 % + polen 10 %

E4

5

Turtă + polen 20 %

 

Materialul biologic a fost reprezentat de familiile de albine la care s-a realizat hrănirea proteică stimulativă de toamnă, urmărindu-se efectul cumulativ al hrănirilor proteice din toamnă şi primăvară.

Lotul martor şi cele 4 loturi experimentale au fost alcătuite din câte 5 familii de albine întreţinute în condiţii de stupină. Tratamentele de primăvară au fost efectuate la sfârşitul iernii calendaristice, respectiv ultima decadă a lunii februarie şi toată luna martie.

Fiecare familie de albine a primit hrana preparată sub formă de turte cu greutatea de 900 g plasate deasupra ghemului de iernare. Lotul martor a fost hrănit cu turtă de zahăr şi miere 2:1.

La loturile experimentale în turtă a fost introdusă şi hrana proteică: la lotul E1 turtă + APIPROT 10 %, la lotul E2 turtă + APIPROT 5 % + polen 5 %, la lotul E3 turtă + APIPROT 10 % + polen 10 %, iar la lotul E4 turtă + polen 20 %.

Au fost urmărite evoluţia suprafeţei cu puiet, numărul de albine, cantitatea de miere extrasă şi starea de sănătate a familiei de albine.

Estimarea suprafeţei şi a celulelor cu puiet căpăcit s-a realizat cu ajutorul ramei Netz prin 3 determinări efectuate la interval de câte două săptămâni, în perioada 3 aprilie – 2 mai.

Determinarea populaţiei de albine din fiecare familie s-a realizat de asemenea cu ajutorul ramei Netz după metodologia prezentată la experienţa 7.1. Au fost efectuate 4 măsurători la interval de câte două săptămâni în perioada 4 aprilie – 16 mai.

Stabilirea cantităţii de miere marfă extrasă de la fiecare familie s-a făcut prin scoaterea ramelor din fiecare stup, cântărirea acestora, extracţia mierii din faguri prin centrifugare şi cântărirea ramelor goale. Făcându-se diferenţa între greutatea ramelor pline şi după extracţie s-a putut calcula cantitatea de miere extrasă de pe fiecare ramă, pe familie şi lot la toate culesurile din anul respectiv.

Starea de sănătate a albinelor din fiecare familie a fost determinată prin numărarea larvelor de albine moarte găsite pe fundul stupului şi cutia colectoare pusă la urdinişul fiecărei familii în perioadele de tratament. Calcularea numărului de păduchi Waroa Yacobsoni s-a realizat prin numărarea indivizilor căzuţi pe hârtia de control aşezată pe fundul fiecărui stup în perioada efectuării tratamentului.

Toate determinările au fost efectuate în stupina proprie din localitatea Măldărăşti, judeţul Vâlcea. Cantităţile de miere extrase au fost stabilite în zona în care s-a efectuat stupăritul pastoral.

Datele obţinute au fost prelucrate statistic şi au fost formulate o serie de concluzii şi recomandări privind influenţa hrănirii proteice de stimulare pentru dezvoltarea şi productivitatea familiilor de albine.

 

1.2.2. Rezultatele cercetării şi discuţii

 

1.2.2.1. Suprafaţa de puiet şi numărul de celule căpăcite

în perioada de primăvară

 

Pentru a stabili efectul diferitelor tratamente cu hrană proteică stimulativă au fost efectuate 3 măsurători în perioada 3 aprilie – 2 mai. Rezultatele măsurătorilor din 3 aprilie sunt prezentate în tabelul 65.

 

Tabelul 65

Suprafaţa de puiet şi numărul de celule căpăcite în perioada de primăvară (3 aprilie)

 

Lotul

Suprafaţa de puiet căpăcit (dm2/familie)

F1

F2

F3

F4

F5

X±Sx

M

9,100

9,138

9,150

9,125

9,113

9,125±0,009

E1

9,448

9,625

9,613

9,541

9,613

9,576±0,027

E2

10,663

10,688

10,763

10,900

10,861

10,775±0,046

E3

11,988

11,825

11,888

11,963

11,775

11,888±0,040

E4

11,113

11,163

11,313

11,188

11,238

11,200±0,034

Lotul

Celule căpăcite cu puiet (nr./familie)

F1

F2

F3

F4

F5

X±Sx

M

7280

7310

7320

7300

7290

7300±7

E1

7590

7700

7690

7630

7690

7660±21

E2

8530

8550

8610

8720

8690

8620±37

E3

9590

9460

9510

9570

9420

9510±32

E4

8890

8920

9050

8950

8990

8960±28

 

Familiile lotului martor hrănit cu turtă au avut o suprafaţă medie de puiet de 9,125 dm2. Loturile experimentale la care s-a administrat turtă cu APIPROT, APIPROT + polen sau numai polen au avut o suprafaţă mai mare de puiet căpăcit, valorile fiind cuprinse între 9,576 dm2 la lotul E1 şi 11,888 dm2 la lotul E4.

Exprimate în celule căpăcite cu puiet, rezultatele din data de 3 aprilie situează pe ultimul loc familiile lotului martor cu 7300 celule, urmat de lotul E2 hrănit cu turtă + APIPROT 10 %, cu 7660 celule şi lotul E3 la care s-a administrat turtă + APIPROT 5 % + polen 5 % cu 8620 celule. Suprafaţa cea mai mare de puiet şi numărul cel mai mare de celule (9500 celule/familie) s-a înregistrat la lotul E3 care a primit o hrană formată din turtă + APIPROT 10 % + polen 10 %. Valoarea înregistrată a fost mai mare cu 550 celule faţă de lotul E4 care a primit o hrană cu 20 % polen.

Prelucrarea statistică a datelor şi stabilirea semnificaţiei diferenţelor între numărul mediu de celule căpăcite cu puiet a arătat că între lotul martor şi loturile E1 – E4 s-au înregistrat încă de la prima măsurătoare diferenţe foarte semnificative ca urmare a acumulării efectelor hrănirii stimulative din perioada de toamnă şi primăvară. Diferenţe foarte semnificative s-au înregistrat şi între cele 4 loturi experimentale (tabelul 66).

Tabelul 66

Semnificaţia diferenţelor între numărul mediu de celule căpăcite cu puiet

la loturile de albine (3 aprilie)

 

Lotul

M

E1

E2

E3

E4

E4

1660***

1300***

340***

550***

0

E3

2210***

1850***

890***

0

 

E2

1320***

960***

0

 

E1

360***

0

 

M

0

 

*** diferenţe foarte semnificative (P < 0,001)

Rezultatele foarte bune obţinute de lotul E3 şi diferenţele foarte semnificative faţă de lotul E4, hrănit cu polen, arată că amestecul de APIPROT 10 % + polen 10 % are o influenţă foarte favorabilă în stimularea mărimii pontei mătcii în prima parte a primăverii.

Determinările efectuate la 18 aprilie au arătat o creştere a suprafeţelor de puiet căpăcit la toate familiile de albine, clasamentul celor 5 loturi menţinându-se aproximativ asemănător celui cel din 3 aprilie. O creştere mai mare s-a înregistrat la lotul hrănit cu APIPROT 10 % care a întrecut ca suprafaţă cu puiet lotul E2 şi la lotul E4 hrănit cu polen 20 % care a depăşit lotul E3 (tabelul 67).

 

Tabelul 67

Suprafaţa de puiet şi numărul de celule căpăcite în perioada de primăvară (18 aprilie)

 

Lotul

Suprafaţa de puiet căpăcit (dm2/familie)

F1

F2

F3

F4

F5

X±Sx

M

11,012

10,838

10,900

10,983

10,763

10,875±0,129

E1

12,289

12,125

11,900

12,013

12,238

12,113±0,071

E2

11,238

11,213

11,863

11,236

11,513

11,413±0,125

E3

13,163

13,388

13,363

13,133

13,225

13,250±0,054

E4

13,649

13,588

14,038

13,750

13,600

13,725±0,083

Lotul

Celule căpăcite cu puiet (nr./familie)

F1

F2

F3

F4

F5

X±Sx

M

8810

8670

8720

8690

8610

8700±33

E1

9830

9700

9520

9610

9790

9690±57

E2

8990

8970

9490

8990

9210

9130±100

E3

10530

10710

10690

10490

10580

10600±43

E4

10920

10870

11230

11000

10880

10980±67

 

Cele mai multe celule căpăcite cu puiet s-au înregistrat la lotul E4 cu 10980 celule şi lotul E3 cu 10600 celule/familie.

Semnificaţia statistică a diferenţelor între numărul mediu de celule cu puiet a fost între toate loturile foarte semnificativă sau distinct semnificativă (tabelul 68).

Tabelul 68

Semnificaţia diferenţelor între numărul mediu de celule căpăcite cu puiet la loturile de albine (18 aprilie)

 

Lotul

M

E1

E2

E3

E4

E4

2280***

1290***

1850***

380**

0

E3

1900***

910***

1470***

0

 

E2

430**

560**

0

 

E1

990***

0

 

M

0

 

 

** diferenţe distinct semnificative (P< 0,01)

*** diferenţe foarte semnificative (P < 0,001)

 

Măsurătorile efectuate la data de 2 mai au arătat o creştere foarte mică a suprafeţei de puiet la familiile lotului martor şi o creştere de 1,5 dm2 la lotul E1 faţă de măsurătorile din 18 aprilie.

Suprafaţa cu puiet căpăcit a crescut foarte mult la loturile E2, E3 şi E4 diferenţa faţă de 18 aprilie fiind de 4,1 – 5,8 dm2. Cea mai mare suprafaţă cu puiet a fost înregistrată la lotul E4 hrănit cu turtă şi polen 20 % de 19,513 dm2, urmat de lotul E3 (APIPROT 10 % + polen 10 %) cu 18,575 dm2 (tabelul 69).

 

Tabelul 69

Suprafaţa de puiet şi numărul de celule căpăcite în perioada

de primăvară (2 mai)

 

Lotul

Suprafaţa de puiet căpăcit (dm2/familie)

F1

F2

F3

F4

F5

X±Sx

M

11,000

10,988

10,863

11,013

11,013

10,975±0,029

E1

13,750

13,638

13,588

13,500

13,588

13,613±0,041

E2

15,626

15,588

15,325

15,488

15,663

15,538±0,061

E3

18,474

18,813

18,500

18,713

18,375

18,575±0,081

E4

19,625

19,738

19,450

19,164

19,588

19,513±0,099

Lotul

Celule căpăcite cu puiet (nr./familie)

F1

F2

F3

F4

F5

X±Sx

M

8800

8790

8690

8810

8810

8780±23

E1

11000

10910

10870

10800

10870

10890±33

E2

12500

12470

12260

12390

12530

12430±48

E3

14780

15050

14800

14970

14700

14860±65

E4

15700

15790

15560

15390

15610

15610±68

 

Exprimat în celule cu puiet, lotul E4 a avut un număr mediu de 15610 celule/familie, urmat de lotul E3 cu 14860 celule/familie.

Diferenţele mari între numărul mediu de celule cu puiet pe familie a determinat din punct de vedere statistic diferenţe foarte semnificative între lotul martor şi loturile E1 – E4, cât şi între loturile experimentale (tabelul 70).

Tabelul 70

Semnificaţia diferenţelor între numărul mediu de celule căpăcite cu puiet la loturile de albine (2 mai)

 

Lotul

M

E1

E2

E3

E4

E4

6830***

4720***

3180***

750***

0

E3

6080***

3970***

2430***

0

 

E2

3650***

1540***

0

 

E1

2110***

0

 

M

0

 

*** diferenţe foarte semnificative (P < 0,001)


Analiza rezultatelor obţinute în perioada 3 aprilie – 2 mai arată că la lotul martor, la care s-a utilizat numai hrană glucidică s-a înregistrat o creştere lentă a numărului de celule cu puiet, de la 7300 la 8780. La loturile experimentale creşterea numărului mediu de celule cu puiet căpăcit/familie a fost mult mai rapidă (figura 20).

Cea mai importantă creştere s-a înregistrat la lotul E4 de la 8960 la 15610 celule şi la lotul E3 de la 9510 la 14860 celule.

Însumând celulele cu puiet înregistrate la cele 3 determinări a rezultat la lotul martor o valoare de 24780 celule, urmat de lotul hrănit cu APIPROT cu 28240 celule şi lotul E2 hrănit cu APIPROT 5 % + polen 5 % de 30180 celule (tabelul 71).

Cele mai multe celule cu puiet au fost realizate la lotul E4 cu 35550 celule/familie, urmat la diferenţă de 580 celule de lotul E3 cu 34970 celule/familie.

Faţă de lotul martor, în perioada 3 aprilie – 2 mai s-au înregistrat la lotul E1 cu 14 % mai multe celule cu puiet, iar la lotul E2 cu 21,8 % (figura 21).

 

Tabelul 71

Numărul total de celule căpăcite cu puiet în perioada de primăvară

 

Lotul

Total celule

Diferenţe faţă de martor

Nr. celule

%

M

24780

-

-

E1

28240

3460

14,0

E2

30180

5400

21,8

E3

34970

10190

41,1

E4

35550

10770

43,5

Cele mai mari diferenţe faţă de martor au fost înregistrate la loturile E3 cu 41,1 % şi E4 cu 43,5 %.

Din analiza datelor înregistrate se poate concluziona că rezultatele cele mai bune în privinţa mărimii suprafeţei cu puiet căpăcit şi a numărului de celule cu puiet s-au obţinut prin utilizarea amestecului din turtă + polen 20 %, urmat de amestecul din turtă + APIPROT 10% + polen 10 %.

Faţă de lotul martor, loturile experimentale la care s-a aplicat hrănirea proteică stimulentă de primăvară au avut un număr mult mai mare de celule cu puiet, în funcţie de tratamentul proteic aplicat diferenţele fiind cuprinse între 14,0 şi 43,6 %.

 

 

 

 

 

 

 

1.2.2.2. Evoluţia numărului de albine pe familie în perioada de primăvară

 

Populaţia de albine din stupi înregistrează în perioada de primăvară o creştere permanentă, dinamica acestei creşteri fiind influenţată de cantitatea de polen şi păstură, respectiv de disponibilul de proteină a coloniei.

Evoluţia populaţiei de albine în funcţie de tipul hrănirii proteice stimulative din perioada de primăvară a fost exprimată prin numărul mediu de albine pe familie stabilit prin 4 determinări, la interval de 2 săptămâni în perioada 4 aprilie – 16 mai.

La prima determinare, din data de 4 aprilie, lotul martor a avut 8500 albine/familie, lotul E1 un număr de 9700 albine, iar lotul E2 de 11000 albine. Cel mai mare număr de albine l-a avut lotul E4 cu 12500 albine/familie, urmat de lotul E3 cu 12000 albine/familie (tabelul 72).

 

Tabelul 72

Numărul de albine în funcţie de hrănirea proteică stimulentă

în perioada de primăvară (4 aprilie)

 

Lotul

Albine pe familie

F1

F2

F3

F4

F5

X±Sx

M

8400

9100

8600

8400

8000

8500±179

E1

10000

9100

10400

9400

9600

9700±228

E2

11000

11700

10600

10800

10900

11000±187

E3

11700

12300

12200

12000

11800

12000±114

E4

12700

11900

13000

12900

12000

12500±230

 

Între lotul martor şi loturile experimentale s-au înregistrat încă de la prima determinare diferenţe foarte semnificative, cu excepţia lotului E1 hrănit cu APIPROT 10 % faţă de care diferenţele au fost distinct semnificative (tabelul 73).

Tabelul 73

Semnificaţia diferenţelor între numărul mediu de albine a loturilor în perioada de primăvară (04 aprilie)

 

Lotul

M

E1

E2

E3

E4

E4

4000***

2800***

1500***

500NS

0

E3

3500***

2300***

1000**

0

 

E2

2500***

1300**

0

 

E1

1200**

0

 

M

0

 

NS diferenţe nesemnificative(P > 0,05)

** diferenţe distinct semnificative (P < 0,01)

*** diferenţe foarte semnificative (P < 0,001)

Între lotul E3 şi lotul E4 diferenţa de 500 albine pe familie nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic.

În perioada 4 – 19 aprilie populaţia medie a familiilor lotului martor a crescut de la 8500 la 12200 albine. La aceeaşi dată lotul E1 a avut în medie 13500 albine, iar lotul E2 un număr de 15500 albine (tabelul 74).

 

Tabelul 74

Numărul de albine în funcţie de hrănirea proteică stimulentă

în perioada de primăvară (19 aprilie)

 

Lotul

Albine pe familie

F1

F2

F3

F4

F5

X±Sx

M

12000

11600

13400

11200

12800

12200±400

E1

12800

12900

15000

13800

13000

13500±415

E2

15200

14800

16400

14500

16600

15500±424

E3

17500

18800

17300

18400

18000

18000±277

E4

16500

16000

18300

17000

17700

17100±411

 

Populaţia cea mai numeroasă s-a înregistrat la lotul E3 hrănit cu turtă + APIPROT 10 % + polen 10 %, de 18000 albine/familie.

Între lotul martor şi lotul E1 la care s-a administrat turtă + APIPROT 10 % nu s-au înregistrat diferenţe semnificative, însă faţă de loturile E2 – E4 diferenţele au fost distinct semnificative (tabelul 75).

Tabelul 75

Semnificaţia diferenţelor între numărul mediu de albine a loturilor în perioada de primăvară (19 aprilie)

 

Lotul

M

E1

E2

E3

E4

E4

4900***

3600**

1600*

900NS

0

E3

5800***

4500***

2500**

0

 

E2

3300**

2000*

0

 

E1

1300NS

0

 

M

0

 

NS diferenţe nesemnificative (P > 0,05)

* diferenţe semnificative(P < 0,05)

** diferenţe distinct semnificative (P < 0,01)

*** diferenţe foarte semnificative (P < 0,001)

Nu s-au înregistrat diferenţe semnificative între loturile E3 şi E4, cele două tratamente determinând obţinerea unor rezultate apropiate în privinţa numărului de albine/familie.

La măsurătorile din 2 mai, clasamentul celor 5 loturi a fost asemănător. Cel mai mic număr de albine l-a avut lotul martor, urmat de lotul E1 şi lotul E2 (tabelul 76).

O creştere mai mare s-a înregistrat la lotul E4 la care s-a utilizat turtă + polen 20 %, depăşind lotul E3 cu 1500 albine pe familie. Între lotul martor şi loturile E3 – E4 diferenţele au fost foarte semnificative, faţă de E2 distinct semnificative, iar faţă de lotul E1 nu s-au înregistrat diferenţe semnificative (tabelul 77).

Tabelul 76

Numărul de albine în funcţie de hrănirea proteică stimulentă

în perioada de primăvară (2 mai)

 

Lotul

Albine pe familie

F1

F2

F3

F4

F5

X±Sx

M

16000

16800

18400

15300

17500

16800±545

E1

18200

19000

19100

17500

17700

18300±327

E2

19800

19100

21200

20000

20400

20100±346

E3

23000

22600

24800

23000

23100

23300±385

E4

25000

25700

24600

24700

24000

24800±277

 

Tabelul 77

Semnificaţia diferenţelor între numărul mediu de albine a loturilor în perioada de primăvară (2 mai)

 

Lotul

M

E1

E2

E3

E4

E4

8000***

6500***

4700***

1500*

0

E3

6500***

5000***

3200**

0

 

E2

3300**

1800*

0

 

E1

1500NS

0

 

M

0

 

 

NS diferenţe nesemnificative (P > 0,05)

* diferenţe semnificative (P < 0,05)

** diferenţe distinct semnificative (P < 0,01)

*** diferenţe foarte semnificative (P < 0,001)

 

Între loturile E3 şi E4 diferenţele au fost semnificative, iar între cele două loturi la care s-a administrat proporţii diferite de APIPROT + polen diferenţele au fost distinct semnificative în favoarea lotului E3.

La ultima determinare din data de 16 mai, diferenţele între populaţiile de albine ale celor 5 loturi s-au mărit cu excepţia loturilor E3 şi E4 (tabelul 78).

Tabelul 78

Numărul de albine în funcţie de hrănirea proteică stimulentă

în perioada de primăvară (16 mai)

 

Lotul

Albine pe familie

F1

F2

F3

F4

F5

X±Sx

M

21300

22300

22000

19900

22000

21500±432

E1

23600

23900

25500

24500

24000

24300±333

E2

26300

26000

26000

27000

27700

26600±330

E3

31800

30700

29800

32200

32000

31300±456

E4

33000

33600

33800

31800

31800

32800±429

 

Cel mai mare număr de albine a fost înregistrat la lotul E4 cu o medie de 32800 albine/familie, urmat de lotul E3 cu 31300 albine/familie şi lotul E2 cu 26600 albine/familie.

Tratamentele aplicate în perioada de toamnă şi primăvară au determinat înregistrarea unor diferenţe distinct semnificative şi foarte semnificative atât între lotul martor şi loturile experimentale cât şi între loturile E1 – E3 (tabelul 79).

Tabelul 79

Semnificaţia diferenţelor între numărul mediu de albine a loturilor

în perioada de primăvară (16 mai)

 

Lotul

M

E1

E2

E3

E4

E4

11300***

8500***

6200***

1500NS

0

E3

9800***

7000***

4700***

0

 

E2

5100***

2300**

0

 

E1

2800**

0

 

M

0

 

 

NS diferenţe nesemnificative (P > 0,05)

** diferenţe distinct semnificative (P < 0,01)

*** diferenţe foarte semnificative (P < 0,001)

 

Între lotul E4, la care s-a administrat turtă + polen 20 % şi lotul E3 la care s-a administrat turtă + APIPROT 10% + polen 10 %, diferenţa de 1500 albine pe familie nu este semnificativă din punct de vedere statistic, ceea ce înseamnă că cele două tipuri de hrană proteică au avut efecte asemănătoare asupra dezvoltării familiilor de albine în urma hrănirilor de stimulare din perioada de toamnă şi primăvară.


În figura 22 este prezentată evoluţia populaţiei de albine în perioada 4 aprilie – 16 mai. Lotul martor a înregistrat curba cea mai lentă de creştere, iar loturile E4 şi E3 au avut dezvoltarea cea mai mare a populaţiei de albine.

Ca urmare a hrănirilor proteice stimulative loturile experimentale au avut o creştere a numărului mediu de albine/familie cuprinsă între 14600 şi 20300 albine, în timp ce la lotul martor hrănit numai cu turtă creşterea numărului de albine a fost doar de 13000 albine (tabelul 80).

 

Tabelul 80

Creşterea numărului de albine pe familie în perioada 04.04 – 16.05

ca urmare a hrănirilor proteice de stimulare din primăvară

 

 

Lotul

Creşterea mărimii familiei în perioada 04.04-16.05

Diferenţe E1-E4 faţă de martor la 16 mai

Nr. albine

%

Nr. albine

%

M

13000

152,9

-

-

E1

14600

150,5

2800

13,0

E2

15600

141,8

5100

23,7

E3

19300

160,8

9800

45,6

E4

20300

162,4

11300

52,5

 

Faţă de numărul de albine înregistrate la prima determinare, din 4 aprilie, creşterea procentuală cea mai mare la data de 16 mai s-a înregistrat tot la loturile E4 şi E3 cu 162,4% şi respectiv 160,8 %.

În comparaţie cu creşterea numărului de albine înregistrată la lotul martor, loturile cu hrănire proteică stimulentă au avut o diferenţă de 13 % în cazul lotului E1, de 23,7% la E2, 45,6 % la E3 şi 52,5 % la lotul E4.

Din analiza datelor obţinute rezultă că hrănirea proteică stimulentă din perioada de primăvară are o influenţă majoră asupra activităţii de creştere a puietului şi a dezvoltării populaţiei de albine.

Faţă de lotul martor care a fost hrănit cu turtă, la loturile experimentale creşterea numerică a populaţiei de albine a fost mai mare cu 13 până la 52,5%.

Dintre tratamentele utilizate în experienţă cele mai bune rezultate au fost obţinute prin folosirea amestecului de turtă şi polen 20% şi a amestecului de turtă + APIPROT 10 % + polen 10 %, diferenţele între numărul mediu de albine a familiilor loturilor E4 şi E3 fiind nesemnificative din punct de vedere statistic.

Amestecul de substituenţi APIPROT permite obţinerea unor rezultate foarte bune când este asociat cu polenul în proporţii egale şi poate înlocui 50 % din cantitatea de polen folosită pentru hrănirea proteică de stimulare a familiilor de albine.

 

 

1.2.2.3. Producţia de miere marfă a familiilor cu hrănire

proteică de stimulare

 

Obţinerea unor familii puternice, cu un număr mare de albine culegătoare se corelează cu o productivitate mare şi producerea unei cantităţi mari de miere marfă.

Datele privind mierea obţinută pe parcursul anului la cele 5 extracţii, efectuate în perioada 29 mai - 18 iulie sunt prezentate în tabelul 81.

Tabelul 81

Producţia de miere marfă obţinută pe culesuri în funcţie de hrănirea proteică stimulativă din perioada de toamnă şi primăvară

 

Nr. crt.

Data şi locul extracţiei

Lot

Cantitatea de miere

Dif. E1-E4 faţă de M

total/lot (kg)

producţia/

familie (kg)

kg/familie

%

 

 

1

28.05.

Salcâm I

Calafat

Dolj

M

35

7,0

-

-

E1

48,5

9,7

2,7

38,6

E2

53,6

10,7

3,7

52,9

E3

59

11,8

4,8

68,6

E4

65

13,0

6,0

85,6

 

 

2

12.06.

Salcâm II

Buneşti

Vâlcea

M

55

11,0

-

-

E1

70

14,0

3,0

27,3

E2

90

18,0

7,0

63,6

E3

100

20,0

9,0

81,8

E4

120

24,0

13,0

118,2

 

 

3

24.06.

Tei

Scroviştea

Ilfov

M

45

9,0

-

-

E1

65

13,0

4,0

44,4

E2

65

13,0

4,0

44,4

E3

75

15,0

6,0

66,7

E4

90

18,0

9,0

100,0

 

 

4

08.07.

Floarea soarelui I

Amara

Ialomiţa

M

60

12,0

-

-

E1

80

16,0

4,0

33,3

E2

105

21,0

9,0

75,0

E3

115

23,0

11,0

91,7

E4

120

24,0

12,0

100,0

 

 

5

18.07.

Floarea soarelui II

Amara

Ialomiţa

M

40

8,0

-

-

E1

45

9,0

1,0

12,5

E2

95

19,0

11,0

137,5

E3

103

20,6

12,6

157,5

E4

111

22,2

14,2

177,5

 

Încă de la prima extracţie, producţia medie de miere a familiilor din loturile experimentale a fost mai mare cu 2,7 până la 6 kg faţă de familiile lotului martor s-au cu 38,6 – 85,6 %.

Cantitatea cea mai mare de miere a fost obţinută de la familiile cu mai multe albine din loturile E4 şi E3. Aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi la celelalte culesuri, lotul martor obţinând în mod constant producţii mai scăzute faţă de loturile care au beneficiat de hrănire proteică de stimulare.

Producţia medie anuală de miere a familiilor de albine din lotul martor a fost de 47 kg, la lotul E1 de 61,7 kg, la lotul E2 de 81,7 kg, la lotul E3 de 90,8 kg, iar la lotul E4 de 96,2 kg (tabelul 82).

 

Tabelul 82

Producţia anuală de miere marfă a familiilor şi loturilor de albine

 

 

Lotul

Producţia anuală de miere (kg/familie)

Producţia medie

(kg/familie)

Producţia totală (kg/lot)

F1

F2

F3

F4

F5

M

46,3

49,1

44,5

48,4

46,7

47±0,812

235,0

E1

61,4

60,3

62,1

60,6

64,1

61,7±0,677

308,5

E2

82,5

84,5

80,2

81,6

79,7

81,7±0,858

408,5

E3

88,9

91,5

90,1

91,9

91,6

90,8±0,567

454,0

E4

96,2

96,8

97,2

94,7

96,1

96,2±0,425

481,0

 

Diferenţele între producţia medie de miere a familiilor lotului martor şi a loturilor experimentale precum şi între loturile E1 - E4 au fost foarte semnificative din punct de vedere statistic (tabelul 83).

 

Tabelul 83

Semnificaţia diferenţelor între producţiile medii de miere marfă

a familiilor de albine

 

Lotul

M

E1

E2

E3

E4

E4

49,2***

34,5***

14,5***

5,4***

0

E3

43,8***

29,1***

9,1***

0

 

E2

34,7***

20,0***

0

 

E1

14,7***

0

 

M

0

 

 

*** diferenţe foarte semnificative (P < 0,001)

 

De asemenea tratamentele aplicate prin utilizarea unor tipuri şi concentraţii diferite de hrană proteică a determinat obţinerea unor producţii de miere diferite între loturile experimentale.

Faţă de producţia anuală de miere a familiilor lotului martor, familiile lotului E1 au avut o cantitate mai mare cu 29,8%, E2 cu 73,8%, E3 cu 93,2%, iar E4 cu 104,7% (figura 23).

Hrănirea proteică stimulativă a familiilor de albine în perioada de toamnă şi primăvară a determinat obţinerea unor familii cu un număr mai mare de albine culegătoare, care la cele 5 culesuri au realizat producţii de miere marfă superioare familiilor lotului martor.

 

 

Cele mai mari producţii de miere marfă au fost extrase de la lotul E4 la care s-a administrat amestecul de turtă + polen 20% şi lotul E3 la care s-a administrat turtă + APIPROT 10 % + polen 10 %, diferenţele fiind foarte semnificative faţă de martor şi de celelalte loturi experimentale.

Folosirea amestecului de substituenţi APIPROT şi a polenului conservat în turtele de zahăr şi miere reprezintă un mijloc important de creştere a producţiei de miere şi a eficienţei economice a apiculturii.

 

 

1.2.2.4. Starea de sănătate a familiilor de albine

 

Starea de sănătate a familiilor de albine are o importanţă deosebită pentru dezvoltarea numerică şi productivitatea acestora. Pentru aceasta albinele trebuie să aibă o bună stare de întreţinere şi de îngrijire din partea apicultorului.

Aprecierea stării de sănătate a fost realizată prin determinarea numărul de larve moarte şi de varooa distruşi în urma tratamentelor medicamentoase şi a tratamentelor de stimulare din cursul anului la cele 5 loturi aflate în experienţă.

În perioada mai – septembrie au fost efectuate în fiecare lună câte un tratament cu Micocidin pentru puietul văros şi cu Mavrirol pentru păduchele Warooa Yacobsoni.

În perioadele de tratament au fost numărate larvele moarte găsite pe fundul stupului şi cutia colectoare pusă la urdinişul fiecărei familii, iar determinarea numărului de păduchi Warooa Yacobsoni a fost făcută prin numărarea indivizilor căzuţi pe hârtia de control, aşezată pe fundul stupilor.

Datele obţinute în urma determinărilor efectuate după fiecare tratament sunt prezentate în tabelul 84.

Dacă la primul tratament efectuat pe parcursul lunii mai s-a constatat la lotul martor o uşoară micoză ce a dus la apariţia de puiet văros, deci de larve moarte pe fundul stupului, la următoarele tratamente acestea au dispărut în totalitate la loturile supuse experimentului.

 

Tabelul 84

Numărul de larve moarte şi de varoa distruşi în urma efectuării tratamentelor medicamentoase*

 

Nr. crt.

Luna trata-mentului

Lot

Larve moarte

Varoa distruşi

Total/

lot

Medie/

familie

Total/

lot

Medie/

familie

 

 

1

 

 

MAI

M

55

11,0

67

13,4

E1

7

1,4

50

10,0

E2

0

0

38

7,6

E3

0

0

34

6,8

E4

0

0

25

5,0

 

 

2

 

 

IUNIE

M

0

0

63

12,6

E1

0

0

54

10,8

E2

0

0

49

9,8

E3

0

0

68

13,6

E4

0

0

49

9,8

 

 

3

 

 

IULIE

M

0

0

75

15,0

E1

0

0

48

9,6

E2

0

0

57

11,4

E3

0

0

76

15,2

E4

0

0

72

14,4

 

 

4

 

 

AUG.

M

0

0

125

25,0

E1

0

0

101

20,2

E2

0

0

89

17,8

E3

0

0

85

17,0

E4

0

0

88

17,6

 

 

5

 

 

SEPT.

M

0

0

89

17,8

E1

0

0

54

10,8

E2

0

0

62

12,4

E3

0

0

61

12,2

E4

0

0

42

8,4

* administrare de MICOCIDIN şi MAVRIROL

Păduchele Warooa Yacobsoni, care produce viroze puternice ce poate duce distrugerea familiei de albine în cazul unor infestaţii mari, de peste 500 indivizi pe familie, a fost prezent la toate loturile.

Analiza datelor obţinute în urma tratamentului cu Mavrirol arată că fenomenul de infestare a fost minim la toate loturile, fără pericol pentru familiile de albine.

Numărul total de varooa/familie înregistrat în urma celor 5 tratamente şi diferenţele loturilor experimentale faţă de martor sunt prezentate în tabelul 85.

Tabelul 85

Comparaţie privind numărul total de varoa distruşi

la loturile E1-E4 faţă de martor

 

Lotul

Varoa (total/familie)

Diferenţe E1-E4 faţă de martor

Nr.

%

M

83,8

-

-

E1

61,4

22,4

26,7

E2

59,0

24,8

29,6

E3

64,8

19,0

22,7

E4

55,2

28,6

34,1

 

La familiile lotului martor s-a înregistrat un număr mai mare de varoa distruşi, însă toate loturile au avut o bună stare de sănătate, care a fost influenţată pozitiv prin hrănirile proteice de stimulare efectuate în perioada de toamnă şi primăvară.

 

1.2.2.5. Influenţa administrării în perioada de primăvară

a substituentului APIPROT şi polenului asupra

producţiei de miere în anii 1997- 2000

 

Condiţiile climatice au o influenţă majoră asupra dezvoltării şi productivităţii familiilor de albine, iar variabilitatea acestora determină obţinerea unor rezultate anuale diferite.

Pentru a urmări repetabilitatea efectelor favorabile ale utilizării amestecului de APIPROT 10 % şi polen 10 % administrat în turtele de zahăr şi miere, a fost urmărită influenţa folosirii numai în perioada de primăvară a acestei hrăniri proteice de stimulare pe parcursul anilor 1997 – 2000, în condiţii climatice diferite.

Studiul a fost organizat în condiţii de stupină, producţiile obţinute la fiecare cules şi pe an la familiile care au beneficiat de administrarea amestecului de APIPROT şi polen conservat fiind comparate cu rezultatele medii ale celorlalte familii de albine.

În anul 1997, un an cu condiţii nefavorabile pentru apicultură, lotul experimental a avut o producţie medie de miere marfă/familie de 38 kg, cu 10,2 kg mai mare decât lotul martor, reprezentând o diferenţă de 36,7%. Pe parcursul anului 1998 de la familiile lotului experimental s-au extras în medie 53,12 kg de miere, faţă de 41,46 kg la lotul martor, diferenţa între loturi fiind de 11,66 kg (tabelul 86).

Tabelul 86

Producţia medie de miere marfă în perioada 1997 – 2000

 

 

Anul

Producţia de miere marfă (kg/familie)

Diferenţe faţă de martor

Martor

Experiment

kg

%

1997

27,80

38,00

10,20

36,70

1998

41,46

53,12

11,66

28,10

1999

66,40

84,80

18,40

27,70

2000

28,80

38,30

9,50

33,00

 

Anul 1999 a avut condiţii bune pentru albine, ambele loturi obţinând cele mai bune producţii din perioada analizată. Familiile lotului martor au avul o producţie medie de 66,4 kg/familie, în timp ce la lotul care a primit în primăvară turtă + APIPROT + polen cantitatea de miere extrasă a fost mai mare cu 18,4 kg, respectiv de 84,8 kg /familie.

În anul 2000, care a fost foarte secetos şi a oferit condiţii extrem de nefavorabile pentru albine, producţia medie de miere a familiilor lotului experimental a fost de 38,3 kg, mai mare cu 9,5 kg faţă de martor.

Diferenţele privind producţiile medii de miere extrase la familiile celor două loturi sunt prezentate în figura 24.

La familiile lotului hrănit cu amestecul de APIPROT 10 % + polen conservat 10 % sub foma hrănirilor proteice de stimulare în perioada de primăvară cantităţile de miere au fost mai mari cu 27,7 până la 36,7 %.

Diferenţele cele mai mari s-au înregistrat în anii cu condiţii climatice nefavorabile.

Din analiza rezultatelor obţinute pe parcusul celor patru ani, în condiţii climatice diferite, se poate concluziona că utilizarea în hrana albinelor a amestecului de substituenţi APIPROT şi a polenului în turtele de zahăr şi miere, are efecte foarte favorabile asupra productivităţii şi eficienţei economice a familiilor de albine recomandându-se administrarea acestora sub forma hrănirilor proteice stimulative.

 

 

1.2.3. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

 

 

1. Hrănirea proteică de stimulare din perioada de primăvară a determinat la loturile experimentale o creştere mai mare a numărului de celule cu puiet căpăcit/familie, diferenţele faţă de martor, cuprinse între 3460 – 10770 celule, fiind foarte semnificative.

 

2. Efectul cel mai mare asupra creşterii numărului de celule cu puiet căpăcit s-a obţinut prin administrarea de turtă + polen 20 % şi a amestecului de turtă + APIPROT 10 % + polen 10 %, diferenţa faţă de martor fiind de 43,5 % la lotul E4 şi de 41,1 la lotul E3.

 

3. Numărul de albine / familie a crescut în perioada 4 aprilie – 16 mai cu 13000 la lotul martor şi cu 14600 până la 20300 albine la loturile la care s-a administrat turtă + hrană proteică, diferenţele faţă de martor fiind cuprinse între 13 şi 52,5 %.

 

4. Ca urmare a hrănirilor proteice de stimulare din toamnă şi primăvară, loturile experimentale au avut între 24300 şi 32800 albine pe familie în timp ce lotul martor hrănit numai cu turtă a avut 21500 albine pe familie.

 

5. Cel mai mare număr de albine a fost înregistrat la lotul E4 cu o medie de 32800 albine/familie, urmat de lotul E3 cu 31300 albine/familie diferenţele între cele două fiind nesemnificative.

 

6. Familiile loturilor care au beneficiat de hrănire proteică stimulativă au avut la toate culesurile o producţie mai mare de miere marfă faţă de familiile lotului martor. Producţia medie anuală a famiilor loturilor E1 – E4 a fost cuprinsă între 62,1 şi 97,2 kg, iar a lotului martor de 47 kg.

 

7. Cele mai mari cantităţi de miere au fost extrase de la lotul E4 la care s-a administrat turtă + polen (97,2 kg / familie) şi de la lotul E3 la care s-a administrat turtă + APIPROT 10 %+ polen 10 % (90,8 kg / familie).

8. Numărul total de varoa distruşi în urma tratamentelor medicamentoase a fost mai mic la loturile E1 – E4 faţă de martor, starea de sănătate a familiilor din loturile experimentale fiind influenţată pozitiv prin hrănirile proteice stimulative.

 

9. Hrănirile stimulative de primăvară a familiilor de albine cu turtă + APIPROT 10 % + polen 10 % în perioada 1997 – 2000 a determinat o creştere a producţiei anuale de miere extrasă pe familie cu 9,5 – 18,4 kg, respectiv cu 27,7 – 36,7 % faţă de familiile lotului martor, diferenţele procentuale cele mai mari înregistrându-se în anii cu condiţii climaterice nefavorabile pentru albine.

 

 

10. Utilizarea pentru hrănirile stimulative de primăvară de turtă + polen 20% sau turtă + amestec de substituenţi APIPROT 10 % + polen 10 % determină o intensă activitate de creştere a puietului şi o bună dezvoltare a familiilor de albine, care produc o cantitate mult mai mare de miere marfă indiferent de condiţiile climatice din anul respectiv, fiind o modalitate importantă pentru creşterea productivităţii şi eficienţei economice a familiilor de albine.

 

Dr. Ing. Moraru Petru

 

Sef Statie Zonala Apicola Maldaresti

logo MyBee Feed

Hrană proteinică de nouă generație pentru albine. Fără organisme modificate genetic!

Pentru invertirea siropului de zahăr

Dany’s BienenWohl

Tratament antivarroa eligibil prin programul PNA 2024